Index

Pagina Principala
Statut
Filiale
Renasterea
Program
Contact
Linkuri Utile

Meniu

Home Statut Program Politic Filiale Contact Linkuri Renasterea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Plecând de la un adevãr incontestabil: poziþia noastrã geopoliticã impune României

Lucram în str. Smârdan nr. 30 din Buc. la Radio Progres care avea câteva birouri la parter si etaj. Eram cu Munteanu el proiectantul principal eu cel de la plansetã. Munteanu era anticomunist încã din fasã. Nãscut la Chisinãu 1942 a scãpat cu fuga în bratele lui ta-su avea 2 ani ! Trãia orice eveniment din Basarabia, învãtase alfabetul chirilic sã le poatã citi aberatiile bolsevice. Ei, basarabenii, abia dupã miracolul din ’89 au trecut la alfabetul latin.

Pe la ora 10 a început cuvântarea Cârmaciului din balconul Comitetului Central din Piata Palatului Regal. Lume câtã frunzã câtã iarbã, nu numai din Buc. si din judete. Aveam în birou un aparat de radio. Urmãream cu atentie cuvântarea cu stâlcirea cuvintelor cu tot, cu bâlbâielile cunoscute. Tãvãlucul asiatic putea veni si peste noi sã o luãm de la început cu închisori, cu lagãre.

Din cartea de mãrturii « Ceausescu anii numãrãtorii inverse » editura Humanitas 2002 am aflat cã el nu a fost poftit la invazia Cehoslovaciei. Nouã, maselor, ne lãsase impresia cã ar fi refuzat ori nu-i tot una. Poate ziceti dv. dar de unde stiu eu cã dacã ar fi fost invitat nu ar fi refuzat. Iatã cã stiu. De unde, de la propunerea de a invada Polonia când aici au venit la putere democratii pentru a restabili ordinea de mormânt de mai înainte.

Eram numai amândoi în birou. El, Munteanu, era gata sã izbucneascã de bucurie iatã si românii stiu sã-si apere onoarea, fals. Eu eram de un calm care-l revolta. Nu s-a mai putut abtine si m-a întrebat. Eu eram pentru el unitatea de mãsurã a lucrurilor, eram omul care deja stia sã aleagã neghina din grâu. În cele din urmã sparge tãcerea si mã întreabã. Retineti chiar în timpul discursului. « Ce pãrere am despre invazia Cehoslovaciei », ce pãrere sã am decât dezastruasã. Despre cuvântare i-am spus citez mot-à-mot, în comunisti sã nu ai niciodatã încredere. Unde spun ei cã e foc sã stii cã e apã si viceversa. Dacã si dv. i-ati fi rãspuns la fel mãrturia mea nu are relevantã. Discutia s-a încheiat cu dezamãgirea lui totalã. Presa occidentalã îl ridica pe Cârmaci în slãvile cerului. Un poet de la noi zicea citez din memorie iatã Luceafãrul care urcã pe o razã la Soare (Sorescu).

Goma a dat fuga sã se înscrie în P.C.R. pânã când si el l-a luat în serios cã ne apãrã tara la hotare. În 1976 când ne-a vizitat Brejnev l-a pus sã declare cã noi « tineti-vã bine » « nu avem litigii cu U.R.S.S. », astfel îl asigura cã nu ne mai trebuie Basarabia, nici Bucovina de nord, nici nimic. Poate si altii au alergat sã se înscrie în P.C.R. nebunia era totalã. M-am întâlnit cu un amic despre care se zice cã a fost asasinat în 1984 la N.Y. Mi-a spus cã un grup de fruntasi tãrãnisti au semnat o scrisoare de adeziune la aceastã atitudine patrioticã. Nu m-a cãutat si pe mine nu aveam telefon. M-ar fi gãsit dacã chiar ar fi vrut, dar nu as fi semnat nici pentru tot aurul lumii. I-a cãutat în special pe cei care se eliberaserã cu el de la Botosani. Se potriveste blazonul cu Jilava, de unde m-am eliberat eu cu Botosanii ? Care si dupã ’89 pânã în zilele noastre aspirã la comunism ? Nu, nu se potriveste ! Iosif Visarionovici Djugasvili i-a asasinat pe toti tovarãsii care au fãcut puscãrie în Jilava lor si el nu avusese « onoarea ». Iatã cã si în lumea întunecatã a puscãriilor existã blazoane!.

Multi ani nu l-am mai vãzut pe Munteanu, fiecare si-a vãzut de pâinea lui. Dupã ’89 m-a vizitat la P.N.T. unde mã aflam la sectorul relatii cu publicul. Mi-a amintit de episodul mai sus povestit si a recunoscut cã avusesem dreptate atunci. Dar cui îi mai foloseste adevãrul meu de atunci.

Dar nu aceastã încheiere e foarte importantã, ci libertatea tãrii noastre. Nu te poti bucura de libertate, de unul singur !

Multumim pt. ostenealã

BAURCEANU